Serghei pesimistul

Serghei PesimistulDa stiu. Mi s-a mai spus de mult ori. Am doua mari “calitati”. Sunt optimist de natura extrema si naiv incurabil. Am si cateva defecte. De exemplu nu pricep cum cineva se poate ascunde in spatele unei motivatii puerile de genul “e greu” sau “nu cred ca o sa putem”.

Daca stau sa ma gandesc, mai nimic nu a fost usor pana acum. Dupa ce am fost nascut, la 2 minute am adormit. Eram frant. La 1 an a trebuit sa invat sa merg. La 5 ani m-a pus mama sa invat germana dupa care m-a lasat singur la gradinita. Mai departe treburile au continuat in acelasi stil. Totul era imposibil. Si cu toate astea a mers.

Derulati inapoi in anul 1998/99/2000. Ganditi-va la Google – pardon – la cei doi baieti: Serghei si Larry. Ei si-au propus sa “organizeze informatia de pe internet”. Wow. Total imposibil pentru orice gandire normala a vremii respective.

Nu au facut ce au facut pentru bani, pentru faima sau pentru profituri ulterioare. S-au apucat sa faca o treaba buna. Asta le era focusul.
Acum, in 2010, putem spune ca au cam reusit. In ce masura? Nu stiu … Si nici nu conteaza exact. Principalul este ca au reusit si ca intre timp au mai realizat 2 chestii: s-au distrat si au facut bani. Important e ca au reusit. La fel si Mark Zuckerberg. La fel si Bill Gates sau Steve Jobs.

De ce au reusit? Pentru ca au avut o viziune, un vis, un drum de parcurs. Si s-au tinut de acel drum.

Zilele astea ma simt cam … “anormal”. Sunt in jurul meu prea multi oameni care se complac in mediocritate si indiferenta. O stare pe care o justifica prin “am facut (sau voi face) tot ce pot” sau “nu am avut timp sa …”.

Ei bine, I have bad news for you people. That’s not enough. Nu e suficient – mai ales azi – sa faci doar tot ce poti. Suna ciudat nu?

Sa facem o analogie: lumea comunicarii s-a schimbat. Advertiserii nu mai detin controlul comunicarii, ci utilizatorii. Orice ar face acestia din urma in directia unei comunicari unidirectionale nu mai e suficient. Oricat de mult incearca.

La fel e si in vietile noastre personale si profesionale. “Fac to ce pot” nu mai reprezinta maximul. A devenit normalul. Expresia “fac tot ce pot” nu mai e de actualitate. “Am facut tot ce am putut, dar am pierdut”. Da. Si? Ce vrei? O medalie? Nu exista coronite pentru locul 2. In scoala generala de fapt v-au mintit.

Azi, acum exista doar o cale.

Fii cel mai bun, sau nu mai fi de loc.

Norma de comportament s-a schimbat.

Ar trebui sa ne schimbam si noi! Voi ce credeti?

2 Comments

Leave a Reply

*
To prove you're a person (not a spam script), type the security word shown in the picture. Click on the picture to hear an audio file of the word.
Anti-spam image