Esentialul unei stiri de azi de pe Reuters:

• piata de advertising online din UK a crescut in pimele 6 luni ale 2009 cu 4,6%, conform datelor IAB UK, asta in timp ce piata totala de advertising a scazt cu 17%.
• din total bugete, online-ul a avut un share de 23,5%,
• din total investit in online, 60% reprezinta motoarele de cautare.

Ca individ ce actionez pe piata de online, trebuie sa recunosc ca este o stire super motivanta, care te face sa te bucuri si sa te gandesti ca industria asta mai are o sansa.

Felul in care suntem noi, oamenii, programati sa gandim, ne face insa sa analizam in primul rand partea cantitativa a oricarei probleme, si abia ulterior, daca ne mai raman resurse si timp, partea calitativa, care intre noi fie vorba mi se pare mult mai importanta.

Ce vreau sa spun este ca din punctul meu de vedere conteaza prea putin pentru piata de internet in general si pentru cea din Romania in special, faptul ca exista un loc pe pamant unde internetul a depasit TV-ul.

Ca industrie, vrem sa crestem, vrem facem proiecte misto, sa ne umplem toti de premii, recunoastere si de ce nu si de bani … well, in conditiile astea propun ca intrebarea pusa de un client nevinovat intr-o conferinta de online la care se vorbea despre “engagement” sa stea in mintea si pe limba oricui incepand de azi.

Voi toti acei strategi de online, copywriteri sau directori de creatie … cand va ganditi la o campanie, site sau concept pentru un demers online, sa va ganditi mereu la acel client, care in inocenta lui a spus de fapt ce isi doreste.

Si cand propuneti oricarui client o abordare si o strategie de online, sa raspundeti in primul rand la aceasta intrebare.

Fatidica intrebare este: “OK, e frumos cu engagementul asta. Cum se poate el cumpara?”

Va astept cu comentarii si opinii.

Daca am reusit sa va fac pofta cu filmul, va recomand si articolul din WSJ

In prezentare vorbeam despre faptul ca Chevrolet Tahoe a facut o campanie cu o componenta importanta de social media si user generated content in care a invitat utilizatorii site-ului in cauza sa produca propria lor versiune de spot pentru noul Chevrolet Tahoe. Am vorbit de multe chestii in prezentarea aceea, si am dat si niste cifre despre acea campanie.

… Anyways, cand am terminat ce am avut de spus, si m-am asezat pe scaun, Bogdana mi-a soptit:

“bai, nu sunt de acord cu tine. Userii aia au “trashuit” brandul Chevrolet rau de tot … si nu poti sa consideri campania un success. Le-a afectat prea tare brandul.”

(s-ar putea sa fie o variatie a celor supuse de Bogdana … e din aduceri aminte … voi corecta daca este nevoie)

Hmm … sa fie oare adevarat? Statisticile despre care vorbeam sunt cam asa:

• peste 30.000 video-uri uploadate pe site pe perioada campaniei (si bune si rele)
• multiple articole pe bloguri (mai ales negative) la adresa GM / Chevrolet Tahoe care vorbeau despre faptul ca GM habar nu are sa faca marketing online, ca nu stiu / nu isi dau seama ce li se intampla … etc
• comentarii nenumarate la posturile de pe bloguri
• abia in a doua parte a campaniei au inceput sa apara si ceva articole laudative si pozitive referitoare la succesul campaniei, dintre care cel mai insemnat este cel de pe Advertising Age care a vazut beneficiile campaniei si le-a pus intr-o lumina pozitiva.

Cu toate aste, cateva chestii sunt certe:

• site-ul a inregistrat un trafic recod, mult mai mult decat ar fi putut genera in mod direct orice campanie prin metode traditionale de comunicare online (bannere, emails, adWords, etc)
• pests 60% din vizitatorii site-ului de campania si-au continuat vizita pe site-ul cevrolet.com
• peste 30% dintre acestia au luat legatura mai departe cu un dealer Chevrolet din zona lor

In conditiile astea, putem spune ca toate elementele de web 2.0 si social media au contribuit la cresterea numarului de convesii pe site?

Cand vorbim despre social media, trebuie sa asumam din start ca produsul sau serviciul nostru va putea colecta si feedback negativ.

Intrebarea cheie este daca feedback-ul negativ pe care o companie il primeste in urma unei campanii social media este ceva rau, care trebuie ascuns, moderat, sters … samd.

Voi ce credeti?

Pe drum spre Sibiu, ma tot gadeam ce o sa povestesc oamenilor, ce exemple o sa folosesc. Atunci mi-am adus aminte de o discutie cu un prieten si confrate in „de-ale online-ului”, care imi povestea despre o campanie de generare de lead-uri care a derulat-o pentru BMW in urma cu ceva vreme – daca nu ma insel prin 2007-2008.

Odata campania live, omul nostru, interesat de binele clientului, si dornic sa verifice ca munca lui nu este in zadar, a completat si el formularul din campanie, si a cerut informatii despre un anume model de masina.

Mare i-a fos surpiza ca nici dupa o zi, nici dupa o saptamana, nici chiar dupa o luna nu a primit nici un telefon, semn sau raspuns de la importatorul respectiv. Nici un email, nici un telefon, nici un sms. Nimic. Doar o liniste apasatoare si indelungata.

Si a tot durat linistea …. cam 9 luni de zile.

Dupa 9 luni, vine un telefon. O voce relativ posaca se aude in partea cealalta:

„Buna ziua. Cand vreti sa veniti la drive-test?”

… pauza de gandire si nedumerire …

Poftim? Ce drive-test? Pe cine ati vrut sa sunati?

Dupa cateva momente de deriva se elucideaza situatia, prietenul meu isi aduce aminte de campanie, de lead-ul pe care generat cu ocazia testarii campaniei in urma cu 9 luni si ii raspunde interlocutorului sau telefonic ca nu mai este interesat de drive-test.

Cum vi se pare? Distractiv? Stupid? Patetic? …. mie mi se pare trist. Foarte trist.

Oricum ar fi, un lucru e cert. Cineva a cheltuit bani, si altcineva a muncit ca din acei 3-4 sau 10 milioane de utilizatori de pe internetul Romanesc sa gaseasca cativa care si-ar dori sa cumpere o masina in perioada urmatoare.

O parte din acei oameni care au vazut bannerul au vrut mai multe detalii, au dat „click” pe banner, au fost convinsi de povestea din landing page si in cele din urma au completat un formular cu o cerere de drive-test.

Din pacate acesti oameni au ramas multa vreme fara raspuns … cam vreo 9 luni. Poate in acest timp si-au luat o alta masina.

Din exemplul de mai sus + alte experiente personale cu campanii de generare de lead-uri, desprind o serie de elemente de care trebuie sa tinem cont atunci cand derulam o campanie de lead generation, atat in partea de campanie dar si in faza de post-lead … si anume atunci cand ne trezim cu o baza de date de prospecti in brate:

1. O campanie de lead-generation implica de 2-3 ori mai multa munca si mai multa testare decat o campanie online obisnuita;
2. Fii pregatit sa testezi si sa pui la indoiala tot ce crezi tu despre acea campanie: mesaj, creatie, landing page, media … tot;
3. Strange cat mai multe date cu putinta (trafic, conversii, pattern navigare, conversii partiale, etc.). Nu stii niciodata ce te va ajuta si ce nu;
4. Nu incerca niciodata sa contrazici datele … daca datele iti spun ca bannerul, landing page-ul sau formularul nu functioneaza … belive it. Chiar nu functioneaza si trebuie sa faci ceva;
5. Gandeste-te mereu la „what’s next”. Cum inbunatatesc acesta campanie? Cum o fac sa mearga mai bine. Fii mereu cu un pas inaintea datelor. Fa scenarii. Ai mereu la dispozitie cel putin o alternativa pentru situatia „what if it doesn’t work”;
6. Cand ai in fata statisticile … adica „the naked truth” intreaba-te De ce. De ce nu a functionat sau care element a fost cauza succesului;
7. Daca totul merge bine, vezi ce poti face sa mearga ma bine;
8. In cele din urma … dupa ce ai intrat in posesia bazei de date cu prospecti contacteaza-i imediat. Nu astepta sa „se raceasca” intentiile lor.

Nu uita: vorbim de „lead-uri” nu de contracte sigure. Cu certitudine o parte din cei care au completat informatii vor fi de fapt „necalificati” … adica nu vor avea o intentie de cumparare imediata. Poate nu ne sunt „utili” acum … dar incearca sa profiti si de acesti proespecti „necalificati” la maxim. Afla cat mai multe informatii despre ei si stocheaza aceste informatii. La un moment dat in procesul de analiza a performantei campaniei vei folosi cu siguranta aceste date.

Daca prospectii necalificati  nu sunt dornici sau nu pot sa cumpere produsul pe cae il vinzi tu in momentul asta … sau intr-un viitor previzibil, poti sa le oferi alternative cum ar fi: abonare la un newsletter, permisiunea de a le trimite informatii in viitor, sau poate chiar permisiunea de a ii mai suna dupa o perioada mai mare de timp. Nu ti-ar place ca peste  12 luni sa ai o baza de date de prospecti precalificati pe care sa ii suni? In plus nu te costa nimic in plus aceasta baza de date.

Este important atunci cand vorbim despre lead-uri si actiuni sa facem o diferenta clara intre cele doua. Un „lead” reprezinta un interes manifestat de o persoana pentru un produs sau serviciu al unui unui advertiser.

Cand vorbim de o „actiune” vorbim de obicei de o vanzare (chiar daca este sau nu pe bani).

Cand vorbim de lead-uri, vanzarea o face advertiserul, dupa ce a colectat informatiile … cand vorbim de actiuni, vanzarea se petrece efectiv online.

De ex. o campanie pentru Skype pentru download-ul produsului si care plateste la fiecare download efectiv este o campanie orientata pe actiuni, deci o campanie CPA pe cand o campanie a unui producator de masini in care colecteaza cereri de drive-test este o campanie de generare de lead-uri.

Care este experienta voastra cu campaniile de lead-generation?
Care sunt cele mai mari dificultati pe care le-ati intampinat?

.

Suntem in era online, era in care utilizatorul este expus la un mesaj sau informatie si in mai putin de 1 secunda stie daca ii place sau nu.

Via Rares Budac am gasit acest video youtube. M-am uitat la el de 2 ori … si nu stiu unda sa il incadrez:  ”creativitate pura”, “over-selling” sau “minciuna 100%”

Da, in acesta era 100% digitala si care se deruleaza cu viteza luminii e bine, ba chiar indicat sa fim creativi in comunicare … Dar cu ce pret?

Voi ce credeti?

Avand in vedere ca n-am de gand sa ma schimb ii invit pe cei carora „nu le plac asa cum sunt” sa nu mai vorbeasca cu mine. No offence, no harm no obligation.

Aseara la Colocvio s-a tinut o discutie organizata de Cristi Manafu, despre CERF, viitorul targului si schimbarile pe care ni le propune organizatorul pentru editia de anul acesta.

Lasand la o parte flow-ul general al prezentarilor care a cam deraiat, inevitabil s-a ajuns la punctul la care mai toata lumea s-a luat de ei (CERF). De la mic la mare, cu totii au inceput sa le explice ca au gresit, ca sunt scumpi, ca …. nici nu imi mai aduc aminte ce.

Audienta a fost formata din floarea blogosferei romanesti, impreuna cu cativa reprezentanti ai unor companii din IT&C si cativa oameni de agentie, la fel ca si mine.

CERF ne-a chemat acolo sa ne zica ce-au facut pana la ora asta pentru organizarea CERF 2009, si sa le solicite blogarilor sprijinul in a comunica cu publicul interesat de evenimentul lor. Daa, stiu! Nu au facut research pe consumatori … si ar fi trebuit sa il faca. Nu toti vorbitorii de aseara au fost la fel de experimentati, etc.

Dar lasand toate astea la o parte, faptul ca au organizat evenimentul de ieri seara si ca s-au adresat in sfarsit si formatorilor de opinie din online mi se pare important.

Mie, actiunile lor, mi-au dovedit ca in esenta, ii intereseaza sa se reinventeze si ca sunt hotarati sa adapteaze targul noului context mondial. Pentru editia din 2009 vor incerca sa ofere mai multa valoare atat companiilor cat si vizitatorilor. Daca vor reusi ramane insa de vazut …

Stiu veti spune intra la categoria “ma reinventez sau mor” dar pt mine cei de la CERF:

• Au facut un studiu de piata, care da, OK, ar fi trebuit sa plece de la consumator nu de la companii dar cel mai important este, in opinia mea, ca au facut acel studiu! Din cate imi aduc eu aminte numai cine nu munceste, nu greseste.
• Au chemat blogerii sa le povesteasca despre demersurile lor si ce au facut deja, si in plus, sa le solicite sprijinul – un al doilea pas inainte dupa parerea mea. Vor sa creasca valorea adaugata servicilor traditionale de inchiriere de spatiu, prin diversificarea oportunitatilor de expunere si comunicare dintre expozanti si vizitatori. In esenta dincolo de pretul pe m2 (care da la CERF e aproape la fel de scump ca la CBIT din ce spuneau invitatii aseara) imbunatatirea experientei traite in cadrul targului va duce la diminuarea nevoii de a inchiria sute de m2 in speranta diferentierii.
• Al treilea si cel mai important pas inainte este ca oferta de anul acesta creaza un cadru alternativ pentru lumina reflectoarelor, al carui cost de utilizare va fi mult mai mic fiind un spatiu “preutilat si mobilat de organizator” si pentru care nu mai exista si costurile aditionale cu construirirea standului sau cu personalul suplimentar.

Concluziile mele dupa aseara suna cam asa: Bravo CERF!

1. Ca ati facut un research inainte de a va apuca de treaba.
2. Ca v-ati asumat o dezbatere publica cu companii din IT&C si cu blogarii. Este deja un mare pas inainte.
3. Ca nu ati mai cumparat doar machete in ziare si reviste pentru ca asa faceati de ani buni incoace ma bucura si ma incurajeaza. E cool ca aveati de transmis un mesaj si v-ati preocupat sa identificati cu precizie ce canal va poate servi cel mai bine obiectivului vostru.

Tot ce au zis participantii (invitatii) la evenimentul de aseara este valid, iar daca am fi facut-o intr-un mod mai constructiv, am fi avut o intalnire mult mai productiva.

Pe scurt, mie mi-a placut aseara la Colocvio.

Ramane insa de vazut cate din ideile primite de CERF aseara vor vedea lumina zile si care dintre noile actiuni vor atrage investitori si vizitatori …

Exista zeci de milioane de bloguri pe internet, si cu siguranta in fiecare zi mai apar cateve sute, daca nu chiar mii. Cu toate astea, multe bloguri nu trec de postul cu numarul 7 sau 10, si deasemenea exista alte multe bloguri care sunt abandonate la un moment dat de catre autorii lor din lipsa de audienta si motivatie de a continua.

Acest trend s-a raspandit in mod evident si in randul companiilor, care vad bloggingul ca pe o sursa suplimentara de a se face auziti si de a comunica cu clientii si prospectii lor. Cele 2 chestiuni majore pe care nu le anticipeaza aproape nici o companie cand pornesc pe drumul corpoarate blogging-ului sunt volumul de munca necesar pentru sustinerea unui blog de calitate si presupunand ca volumul de munca nu reprezinta o problema majora, subiectele abordate pe blog.

Ca si consumatori ne lovim zilnic de sute de mesaje publicitare. Pe strada, in masina, in metrou, pe internet, la TV sau in presa scrisa. Am devenit aproape imuni la orice mesaj publicitar care ne este „trantit” in fata,  fie ca este vorba de un panou publicitar ca un text mic pe care oricum nu il vede nimeni, fie ca este un deranjant banner expandabil care nu tine de cont de niste standarde auto-impuse ale industriei de online fie ca este vorba de spotul TV din pauza publicitara a filmului pe care il vizionam seara.

Ca si consumatori, nu ne-am schimbat fundamental. Am devenit doar mult mai selectivi si mai putin increzatori in laudele pe care le auzim prin mesajele publicitare. Ca si simplu consumator problema se puna la fel. La momentul X am o nevoie pe care vreau sau trebuie sa mi-o satisfac. Si ce fac? In varianta in care stiu ce vreau si de unde pot sa obtin acel lucru … well, I go ahead and take it. In caz contrat incep un oarecare proces de cautare. Nu ma refer aici la search si search advertising. Cu siguranta ca pot cauta pe google, dar in acelasi timp pot ruga un prieten sau o cunostinta sa ma indrume sau pot consulta Pagini Aurii sau orice alt catalog sau director online sau offline. De multe ori in acest proces de cautare dau peste cate un post de blog. O persoana care a scris pe tema respectiva pe blogul sau. Si in functie de cum este informatia prezentata in acel post, pe respectivul blog, ea ma va ajuta sau nu.

Acest ultim paragraf ar trebui, din punctul meu de vedere, sa fie principiile de baza pe care sa se bazeze strategia oricarui blog corporate. Acela de a satisface o nevoie sau un interes al unui consumator sau prospect al companiei.

Forrester Research a publicat in decembrie 2008 un studiu intitulat „Time to rethink your corporate blogging ideas” in care prezinta o situatie sumara a increderii pe care consumatorii au vis-avis de blogurile corporate. Rezultatele nu mi se par deloc surprinzatoare. Doar o persoana din sase are incredere in continutul prezentat pe un blog corporate, bloggeri au tendinta de a da o mai mare crezare blogurilor corporate iar la modul general persoanele care au incredere in informatiile de pe un blog corporate au incredere si in informatiile oferite de celelalte medii.

Ce inseamna asta? Inseamna ca in mintea consumatorului un blog corporate este doar un alt canal prin care compania incearca sa isi comercializeze produsele si serviciile.

Cu toate astea, un blog corporate care are la baza o buna strategie editoriala si o abordare corecta poate fi de success. O strategie de blogging de success implica, in opinia consultantului Forrester trei elemente esentiale:

1. Fii cinstit si transparent si blogul tau va fi luat in seama. Blogurile corporate scrise pe un ton corporate si rece nu au sorti de izbanda, in timp ce acele bloguri care dezvaluie mici „insight-uri” despre ce se intampla in interiorul companiei, care vorbesc despre problemele pe care le au clientii si cele care la modul general redacteaza un post intr-un ton prietenos si direct au sanse mari de succes. Robert Scoble a testat in urma cu multi ani acest lucru, pe vremea cand era la Microsoft, insa din pacate este inca dificil pentru corporatii sa adopte acest stil pe scara larga
2. Persoana sau persoanele care vor scrie pe blog, vor deveni extrem de vizibile, si vor dezvolta in functie de abilitatile fiecaruia niste branduri online mai mici sau mai mari. Nimeni nu ii va putea impiedica niciodata sa plece din compania la care lucreaza si pentru care intretin un blog. Fiti pregatiti cu o solutie de back-up in cazul in care vedeta blogului vostru corporate dispare in ceata. Matt Cutts este un blogger extrem de cunoscut si angajat al Google. Desi scrie pe blogul sau personal, subiectele abordate sunt foarte des referitoare la Google, iar continutul lor adesea vorbeste despre chestiuni care nu apar nicaieri prin politici de utilizare sau instructiuni referitoare la modul cum se face un anumit lucru (referitor la Google). Daca Matt Cutts nu ar mai lucra la Google, acest lucru ar reprezenta o mare pierdere pentru companie.
3. Foloseste Twitter in paralel cu blogul tau. Este mult mai simplu sa pornesti si sa cresti un cont de Twitter decat este sa pornesti si cresti un blog. Twitter iti va permite pe de o parte sa te antrenezi in „de-ale blogging-ului” iar pe de alta parte iti vei putea promova propriile posturi pe blog.

Lasand insa la o parte teoria, as vrea sa discutam despre experientele voastre in bloggingul corporate. Fie despre acele bloguri pe care le cititi, fie despre acele bloguri pe care scrieti sau la care contribuiti. In ce bloguri corporate aveti incredere? De ce? Ati reusit sa implementati un blog corporate in compania voatra? Despte ce scrieti? Cate persoane va citesc?

… stiti cum putem sa vorbim asa ca … don’t be shy.

Nu am inceput cu asta pentru a va canta clasicul “I told you so”, insa imi aduc aminte ca cu foarte putin timp inainte de a da pe afara toata nebunia asta financiara globala, vedeam in alert-urile de la Google cam 2-3 articole contradictorii pe zi. Unele ziceau ca o sa murim de bine, altele ziceau ca o sa murim de rau … era greu sa crezi in ce ziceau unii sau altii. Un singur lucru era clar. Urma sa se intample ceva. 

De curand insa, apar mai pe peste tot stiri si voci care prezic un inceput al sfarsitului mediei traditioanale. – adica presa, radio, TV … si altele din categoria.

Subiectul hot pe Twitter, pe bloguri mai mult sau mai putin cunoscute si chiar in mainstream media este Chicago Tribune, care a intrat in faliment datorita unor datorii extrem de mari si a scaderii substantiale a veniturilor din publicitate.

Guys, get a life. Media traditionala NU va disparea. In orice caz nu va disparea in 2009 si nici in 2010. Da, exista milioane de reviste, revistute, ziare fituici si televiziuni mai mari sau mai mici, care la fel ca si site-urile de pe net, au pornit crezand ca se pot baza in mare proportie (adica spre 100%) pe veniturile din publicitate. 

Da, este posibil sa asistam la inchiderea mai multor ziare, reviste si televiziuni. Unele mai mari, altele mai mici … insa fenomenul in sine, al mediei non interactive nu va disparea complet. Pe de alta parte, internetul da, va creste ca si importanta, va fi folosit mai mult de catre advertiseri pentru scopuri de comunicare, insa mai e drum lung pana departe.

Fiecare este insa liber sa aiba propria sa opinie. Voi ce credeti? Cand si sub ce forma se va schimba peisajul media al anului 2025 … ca despre cum va arata 2009, avem deja o vaga banuiala.

Spre delectarea voastra, am gasit acest video extrem de simpatic al unui domn pe numele lui Gary Vaynerchuck, un infocat adept al internetului si al ROI-ului. SI nu cred ca greseste cu ceva din cele ce le afirma in acest video.

Aceste 6 tendinte in Marketing si Media sunt:

1. Marketingul nu mai este un simplu proces de comunicare unidirectionala de la adevertiser catre consumator. Marketingul trebuie privit ca o conversatie cu consumatorul. Consumatorul a evoluat. El isi doreste si are azi mijloacele de a genera, publica si distribui continut. Consumerul poarta (in mediul online si nu numai) un dialog activ cu semenii sai despre brandurile care il inconjoara si care ii ating viata. Singura modalitate in care advertiserii pot afla despre aceste discutii este sa se participe activ. Sa asculte ce au de zis consumatorii si mai ales sa reactioneze la doleantele acestora. Nu mai conteaza atat de mult sa “facem branding” cat conteaza sa ne transformam consumatorii in ambasadori ai brandului pe care il reprezentam. Brandingul pe care il vom obtine in acest fel va fi mult mai valors.
2. Media este ridicata la nivelul creatiei. Degeaba avem un mesaj creativ exceptional daca distribuirea lui nu se face nici la momentul si nici in contextul potrivit. Relevanta, contextul si momentul in care ne este distribuit un mesaj publicitar (printr-un canal media) sunt elemente care contribuie la fel de mult la atingerea obiectivelor ca si executia creativa.
3. Marketingul si Matematica isi dau mana. Cantitatea, calitatea si accesibilitatea facila a datelor despre consumatori (mai datele din mediul online) impun marketerilor sa analizeze cu atentie consumatorii. Analizand acest date intr-un mod organizat si sistematic, vom capata o intelegere asupra comportamentului si dorintelor consumatorilor, si vom fi capabili sa previzionam comportamentul si actiunile viitoare ale acestora.
4. Share-ul de buget alocat mediului online va creste. Banii cheltuiti in mediul online nu sunt nici pe departe „in sync” cu volumul audientei pe care il livreaza acest mediu. Cauza principala a acestei diferente este lipsa unui sistem unanim acceptat de masurare si evaluare a activitatiilor de marketing online. In media traditionala masuram GRP-uri si TRP-uri. Cum masuram insa gradul de implicare al utilizatorilor sau „nivelul de ambasadorat” al brandului pe care l-am obtinut in urma unei campanii online reusite? Inca nu stim …
5. Corporatiile si marii clienti trebuie sa devina fluenti in mediul digital. Totalitatea progresele tehnologice care se petrec in fiecare zi ne creaza noi oportunitati de a comunica cu potentialii consumatori. Toate aceste oportunitati se pot irosi foarte usor fara o cultura organizationala „aliniata” in aceasta directie. Degeaba gasim si angajam „specialisti de online” daca organizatia in care trebuie sa isi faca treaba nici macar nu ii asculta in ceeace ce au de spus … daramite sa mai si puna in practica ce zic ei ca trebuie facut.
6. Parteneriatele si colaborarea in randul agentiilor, mediilor, companiilor si marketerilor trebuie sa se intensifice si sa sporeasca atat ca numar dar si ca nivel de implicare al partilor. Implicarea noilor jucatori in acest ecosistem al comunicarii va creea premisele redefinirii lui si va ajuta la cresterea valorii mediului si fenomenului online. Aceasta este esenta efectului de retea.

Ei bine, acum stim cum sta treaba.
Stim incotro ne indreptam. Dar ce putem „lua cu noi acasa” din toate cele de mai sus? Ce putem face incepand de maine pentru a ne adapta noilor realitati ale comunicarii?

Aveti mai jos cateva idei, … altele, va invit pe voi sa aduceti in discutie. 

1. Colecteaza informatii si intelege ce isi doresc consumatorii tai. Foloseste la maxim canalele de comunicare interactiva. Masoara modul in care consumatorii intreactioneaza cu media si incerca sa intelgi cum folosesc ei media pentru diverse activitati: informare, distractie, comunitate.
2. Pe cat posibil transforma-ti consumatorii in ambasadori ai brandului tau. Faciliteaza demararea unei conversatii intre consumatori, dar si intre brand si consumatori.
3. Foloseste un algoritm de predictie a comportamentului consumatorilor si livreaza publicitatea catre acestia intr-un moment in care va fi atat relevanta cat si potrivita ca si context.
4. Numeste un „integrator”. O companie sau o persoana (interna sau externa) care sa coordoneze si asigure integrarea cu success a multiplelor tactici de comunicare pe care le folosesti.
5. Pune focusul pe mediul digital. Online-ul nu mai este o nisa. A devenit mainstream. Actioneaza corespunzator. Acorda importanta cuvenita resurselor necesare acestui mediu de comunicare.
6. Creeaza un „buget experimental” oricat de mic sau de mare, cu ajutorul caruia sa iti permiti sa faci teste. Sa verifici si incerci metode noi si inovative de comunicare. Si cand ai facut un test care a „reusit”, trece-l la categoria mainstream.
7. Definiste-ti un set de metrice si parametrii pe care sa ii urmaresti si incepe in mod sistematic sa faci acest lucru. Cand incepi sa ai date, partajeaza informatiile cu lideri de opinie in domeniu pentru a ti aduce contribuita la definirea unor standarde in acest nou mod de functionare.
8. Stabileste cat mai multe parteneriate, atat cu marketeri sau agentii dar si cu provideri de tehnologie sau medii.

Ce sunt si la ce folosesc va explica Bogdan pe larg la el pe blog. Partea buna este ca incalcarea modului in care o terta parte foloseste materiale si opere care sunt publicate sub licente creative commons poate fi atacata in justitie.

Mai multe detalii despre tipurile de licente Creative Commons gasiti direct pe site-ul oficial.

Evident, in sistemul juridic romanesc, precedentele nu sunt “lege”, asa cum se intampla in America. Cu toate astea exista un caz in USA in care un poducator de software care a publicat un soft sub licenta Open Source castigat un proces impotriva unei companii care i-a folosit sursa programului pentru a crea un software similar in scop comercial.

A mai scris pe acelasi subiect: Manafu

Ei bine eu cred ca nu este asa. Si anume de ce? …

Sa abordam aceast lucru din doua perspective … formal si ne …

Cand esti la o terasa sau o simpla discutie cu un client in calitate de amic, prieten, apropiat, obligatie .. etc. … vine la un moment dat vorba despre internet, si la subiectul acesta aflii ca el (amicu) ar vrea sa faca ceva pe internet. Nu stie exact ce, dar ar vrea sa fie mare si de impact. In orice caz, sa vanda si sa nu coste prea scump daca se poate.

Iei primul servetel pe care il vezi in fata ochilor, ii scrii 2-3 idei care s-ar potrivi perfect pentru profilul lui … ii dai un pret estimativ … si ai terminat marea prezentare si estimatul de cost pentru clientul respectiv …

Cand insa intalnirea este una formala, intr-o sala de meeting, creativitatea si spiritul inovator de care te-ai folosit la cafenea, nu iti mai sunt utile acum.

Ceea ce propui si ceea ce arati clientului va fi analizat si para analizat. Pentru client, tu esti un furnizor. Un furnizor mai nou sau mai vechi care, oricum ar fi, nu cunoaste produsul pe care il vinde clientul tot lafel de bine precum clientul insusi.

Pentru client, ceea ce ii propui tu ca si comunicare interactiva, dand dovada de multa pasiune, este in esenta un plan de comunicare pe un mediu ca oricare altul. Da, asa cum unii vand (publicitate) TV sau radio sau presa … asa tu esti acel furnizor care vinde „internet”.

De acrod. Internetul este cel mai puternic, cel mai interactiv, cel mai flexibil, , cel mai putin costisitor, cel mai la moda … cel mai „cel” … dar pana la urma este tot un mediu de comunicare. Un mediu care, ca orice alt mediu se sustine printre altele si din incasarile din publicitate.

Si atunci cand ai de facut „ceva” pe internet, acest lucru este primul care trebuie sa iti vina in minte. Ca internetul este un alt mediu de comunicare. Pentru client, o campanie de publicitate care se va derula pe televiziune, la radio, in presa sau pe internet … este „doar” o campanie de publicitate.

Ca in cazul oricarui alt mediu de comunicare, singura modalitate de a dovedi eficacitatea mediului respectiv este un test. Un test real, cu date reale si cu bugete reale … nu doar estimari sau extrapolari.

Pentru a putea implementa un test care sa aiba cat de cat sanse de reusita, trebuie sa tii cont de cateva elemente:

1. Fii realist cand iti setezi obiectivele. Care este punctul de pornire? Care reste minimul pe care trebuie sa il inestesti astfel incat obiectivele pe care le ai sa se indeplineasca? Atunci cand faci un plan de comunicare, un plan de promovare, de obicei pleci de la niste obiective. Vrei sa „vinzi” un produs sau un serviciu. Si mai tot timpul ai un obiectiv de vanzari. Planul de promovare si bugetul aferent acestui plan il construiesti avand in vedere aceste obiective. Aceeiasi abordare trebuie sa o folosesti si atunci cand te gandesti sa faci „ceva” pe internet.
2. Fii atent la pragul de sus. Multi marketeri trebuie sa ia in considerare si un prag superior. In orice mediu, exista si un moment, de la care orice efort de marketing suplimentar nu se mai justifica. Oricat de mult ai cheltui in plus pe acel mediu, nu iti mai aduce nici un beneficiu suplimentar, iar tot efortul pe care l-ai mai depune pe acel mediu este doar o irosire totala de resurse.
3. Mediile de comunicare se complementeaza. Mediul pe care tu il folosesti pentru a vorbi cu un client, este un mediu care contribuie sau nu cu ceva in cresterea eficientei si impactului celorlalte medii? De multe ori am intocmit pentru mine sau clienti rapoarte care aratau pe acelasi grafic eficienta unui site web, in functie de sursele de trafic. In mod vizual, influenta pe care o are o tactica de comunicare interactiva asupra traficului generat de o alta tactica, este extrem de vizibila. La fel se intampla si cu mixul dintre mediile de comunicare. O campanie TV informeaza si atinge un numar foarte mare de persoane; un spot radio sau un panou stradal iti reamintesc de reclama vazuta ieri seara la TV in timpul filmului … dar cand e vorba de a lua decizia finala, de a porni pe drumul cumpararii si a de a afla mai multe informatii, fie internetul fie orice fel de material imprimat (pliant, articol sau publicitate in presa scrisa, etc.) imi ofera detaliile de care am nevoie, si realizeaza „vanzarea” in mod efectiv. Evident, dupa ce am decis sa cumpar, ramane sa imi aleg varianta care imi este cea mai comoda pentru a cumpara … fie ma duc in magazin, fie comand onlie, fie dau un telefon …

Pentru a testa eficienta internetului ca si mediu de comunicare, eu consider ca ar trebui sa ai in vedere urmatoarele elemente:

• Construieste o campanie sau un plan de comunicare care sa adunca un beneficiu real utilizatorului final;
• Implementeaza un sistem de masurare al site-ului si a eficientei acestuia si urmareste performanta inainte, in timpul si dupa campania de comunicare;
• Programeaza derularea campaniei intr-o perioada in care vanzarile sau performanta sa nu fie afectata de sezonalitate sau alti stimului externi pe care nu ii poti controla;
• Incearca pe cat posibil sa comunici cu tot publicul tinta si ofera-le argumente de nedoborat pentru a cumpara produsul sau serviciul tau;
• Dimensioneaza bugetul de test in asa fel incat sa iti faci atat o imagine din punct de vedere al eficientei dar si al sustenabilitatii in timp a comunicarii. Degeaba faci un test mic, care da rezultate foarte bune, daca ulterior, cand maresti bugetul de 10 ori nu obtii decat de 4 ori mai multe rezultate decat in perioada de test.
• Interntul este interactiv … atunci fii si tu interactiv. Porneste un dialog cu utilizatorii tau. Ofera-le ceva si asculta ce iti raspund.

Da. Internetul este un mediu de publicitate. Este cel mai cel mediu de publicitate la ora actuala. Nu este puternic reglementat (inca), nu cost mult (comparativ cu TV-ul), ofera multa flexibilitate si este 100% masurabil. Daca ii dai ce-i trebuie (si anume creativitate, interactivitate si dinamism) iti va „raspunde” pe masura asteptarilor tale … in vanzari.

Ma intreb adesea cat de mult din aceasta parada a oamenilor de marketing are la baza o intelegere clara a implicatiilor pe care le au declaratiile lor?

In urma cu doar 5-6 ani, multi specialisti seniori de marketing vorbeau despre internet si despre nevoia de a „face ceva” pe internet. De vreo 2-3 ani, se trage tare pe ideea de „optimizare SEO” si „campanii de search”. Toate aceste lucruri s-au tradus mai intai prin constructia unui site web (acum 5-6 ani) care la scurta vreme dupa ce a fost creat a fost abandonat total sau partial si lasat fie in grija IT-ului fie, intr-un caz fericit, in grija unui webmaster localizat in departamentul de marketing. In urma cu 2-3 ani cand „buzz-word-ul” a fost SEO si SEM, mai toate marile firmei s-au demarat conturi de adWords, si mai tarziu eventual Yahoo Search si MSN Search. Au bugetat x% din total cost media pentru Search si asta a fost. Cu SEO-ul, treaba a fost si mai simpla: s-a semnat un contract de „optimizare organica” cu o firma de consultanti in domeniu care facea putine lucruri si cerea o caruta de bani pentru asta si gata.

Oricum ai privi aceste lucruri, toate au venit, ne-au involburat un pic, si au disparut fara sa ne faca sa schimbam in vreun fel modul in care lucram zi de zi si mai ales modul cum ar trebui sa ne folosim de aceste noi elemente sau unelte pe care singuri ni le-am pus la dispozitie.

Directorii de marketing, dupa ce si-au dat acordul pentru a construi un site, iar ulterior au semnat cu agentia de search contractul de optimizare organica, au revenit la munca lor de zi cu zi si in continuare plaseaza spoturi TV cu nemiluita, cumpara coperti sau spread-uri in reviste, sponsorizeaza diverse programe si emisiuni radio si aloca exact acelasi x% din buget pentru publicitatea pe internet.

De curand, a aparut un nou cuvant la moda: Customer centricity. Conform Wikipedia, acest termen se refera la capacitatea unei companii de a se canaliza in a satisface nevoile si a se adapta comportamentului clientilor sai si nu de a-si croi strategiile de piata in functie de obiectivele de business interne. Suna frumos, chiar altruist, dar aceste companii in continuare trebuie sa faca profit, sa isi satisfaca actionarii si sa-si plateasca angajatii. Atunci cand aceste companii vor fi puse in situatia de a alege intre a face un profit imediat sau a satisface un client … din pacate vor alege calea profitului imediat.

Aplicat la marketingul internet, o strategie customer centric (axata pe satisfacerea nevoilor si comportamentului clientilor) poate inseamna sa ai puterea sa renunti la acele elemente ale site-ului tau care, cel putin in viziunea ta ca director de marketing, aduc un profit imediat companiei.

Sa fii „customer centric” inseamna sa-ti asculti si intelegi clientii, sa-ti dai seama de ce ei intreprind anumite actiuni la tine pe site si sa iti cladesti site-ul exact in functie de aceste nevoi ale clientilor tai. Daca ai reusit sa faci aceste lucruri, restul vine de la sine.

Vizitatorii pe care in continuare vei incerca sa ii aduci la tine pe site prin numeroasele campanii online si offline pe care le vei face, vor gasi site-ul tau usor de folosit, vor gasi un raspuns rapid la intrebarile pe care le au referitor la produsul sau serviciul pe care il oferi, iar in momentul in care sunt gata sa cumpere, totul este la indemna, la o distanta de un click sau un apel telefonic.

Pentru a reusi sa cladesti o abordare online axata pe satisfacerea nevoilor clientilor tai este nevoie sa ai o echipa care sa posede cunsotintele tehnice necesare, sa inteleaga in primul rand clientul dar si obiectivele de business si mai ales sa fie capabila sa recomande acele abordari si tactici care sa raspunda in primul rand nevoilor clientului fara a compromite insa prametrii de performanta ai companiei.

Pasii de urmat pentru a implementa cu succes o strategie axate pe clienti includ:

1. Stabilirea unei culturi decizionale bazata pe date si nu pe instinct.
   Oamenii de marketing seniori au dezavantajul de a se baza mult prea mult pe instinct in luarea de decizii, si asta in detrimentul unor analize a nevoilor clientilor si a pietei. Nu este suficient sa instalezi in companie un sistem de web si/sau business analytics. El trebuie folosit intensiv, datele pe care le genereaza trebuie transformate in rapoarte clare si pe intelesul tuturor, iar rezultatele pozitive evanghelizate in interiorul companiei.
2. Optimizarea poate fi de success doar daca este facuta pentru obiectivele pe termen lung.
   Orice initiativa de optimizare trebuie sa se bazeze pe satisfacerea unor obiective de business. Optimziarile implementate pentru atingerea unor obiective de scurta durata, cum ar fi de exemplu optimizarea unei campanii sau promotii, sunt niste pasi logici in vederea maximizarii rezultatelor imediate. Cu toate astea, trebuie mereu tinut cont si de obiectivele de business pe termen mediu si lung, iar toate actiunile de optimizare a experientei clientului pe care le intreprinde o companie trebuie sa aiba in vedere si obiectivele pe termen lung. Niste parametrii de performanta dintr-o anumita campanie, cum ar fi de exemplu rata de click sau procentajul de conversie, pot fi suficienti pentru a ne ajuta sa obtinem un maxim de rezultate din investitia facuta in respectiva promotie, dar in acelasi timp trebuie sa avem in vedere si indicatori de performanta mai generali precum ciclul de viata al clientului sau cumparaturile repetate ale aceluiasi client.
   Numai daca imbinam cele doua seturi de indicatori de performanta (cei pe termen scurt si cei pe termen mediu si lung) putem sa obtinem o imagine corecta asupra capacitatii companiei noastre de a performa, atrage si mentine clientii.
3. Pune accentul pe copy si executia creativa.
   Pentru optimizare interactiunilor online ale clientilor cu compania nu exista o reteta standard. Nu este atat de simplu cum poate sa para. Cu certitudine ce ni se pare noua, ca oameni de marketing ca va produce rezultate nu este neaparat ceea ce vor crede si utilizatorii siteului nostru. Prin urmare, singura metoda de a stabili cu certitudine ce merge si ce nu este implementarea unui program riguros de testare A/B sau multivarianta. Pentru a obtine niste cresteri de performanta consistente, executia creativa si redactarea textelor joaca un rol cheie. Este important ca strategia de optimizare sa aiba la baza un plan riguros intocmit si in cadrul acestui plan sa se estimeze cat mai corect resursele creative necesare.

Am zis ca este smart pozitionat pentru ca nu prea poti sa ii reprosezi nimic referitor la cele sustinute. Sunt intr-adevar primii dintre agentiile de media internationale care au cel putin un om care stie bine cu ce se mananca adWords si care a dat si luat examenul Google, examen care apropos, nu este deloc usor.

Felicitari Marius! Le meriti pe deplin. Ca urmatoarea miscare ar trebui sa ne unim fortele si sa deschidem un grup de lucru al SEMPO la Bucuresti. Cu siguranta asta va ajuta la promovarea marketingului si publicitatii pe motoarele de cautare.

Este extrem de pozitiv ca exista un interes in piata pentru acest gen de publicitate. Fara sa dau cifre specifice de ROI pentru nici un client, pot sa spun ca eficienta campaniilor de search este cea mai mare dintre toate campaniile online, inregistrand frecvent costuri de achizitie de 2,000% (da, doua mii la suta) mai mici decat cele obtinut printr-o campanie de bannere. Ok, asta nu inseamna ca bannerele nu sunt bune. Am mai zis-o deja: Mixul de media este inca la putere!

In decembrie 1998, dupa cateva luni ca vanzator de publicitate la Radio Brasov, m-am mutat in Bucuresti si m-am angajat la ARBOmedia, pe vremea aceea IP Bucuresti. Vindeam Radio Contact si ceva print.
ARBO a fost pentrum mine „o adevarata scoala”. Am invatat multe lucruri, am avansat in pozitie si am acceptat din ce in ce mai multe responsabilitati, dar am avut mai ales oportunitatea sa-mi descopar adevarata pasiune profesionala – publicitatea si marketingul online.

In primavara lui 2001 am inceput pregatirile pentru crearea diviziei de interactive de la ARBOmedia. Lansarea oficiala am facut-o in septembrie si prima vanzare in decembrie. De acolo totul a mers in sus, iar din toamna lui 2003 am predat stafeta ARBO lui Calin Rotarus si am plecat in Canada.

Aici inceputul nu a fost deloc usor, m-am angajat tot in publicitate din prima zi dar a trebuit sa invat multe lucruri noi intr-un timp foarte scurt. Nu era nici mai bine nici mai rau. Pur si simplu nu se putea compara. Era altfel. Imi placea ce vedeam in jurul meu, imi placea modul in care „sistemul” functiona dar imi lipseau radacinile …

Totul era nou in jurul meu: oamenii, cultura de business si filozofia de viata. Este o adevarata experienta sa te trezesti intr-un loc unde ai un telefon mobil „gol” in care practic nu gasesti decat 2 numere de telefon: cel de acasa si cel al nevestei. Spre marea mea mandrie am reusit.

Am avut ocazia sa acumulez acele cunostinte si abilitati necesare atingerii excelentei in domeniul meu. Sunt certificat Google adWords si responsabil de „soarta” unui buget online de invidiat, chiar si pentru piata canadiana. Nu am rupt nicioadata complet legatura cu Romania si cu piata locala de publicitate. Multumesc adPlayers si HotNews ca exista si ca au doua site-uri minunate care mi-au permis sa stiu ce se mai intampla „pe acasa”.

Intr-o oarecare zi ploioasa de noiembrie 2007, m-am „intalnit” online cu Dorin Boerescu, Speed Promotion. Dorin era intr-o reorganizare majora a integului sau business si se gandea sa „porneasca ceva pe online”. Dupa ceva e-mailuri am constatat ca ne doream aceleasi lucruri. Sa pornim o agentie de publicitate interactiva „full service”, care sa fie altfel. Sa ofere servicii complete advertiserilor romani si sa aduca inovatie si eficinta in comunicarea online in Romania.

Imi aduc aminte de o replica a lui Dorin de la inceput de decembrie: „Tu iti dai seama ca in mai putin de 2 saptamani am schimbat mai mult de 30 emailuri cu tine?”

Asa s-a nascut HyperActive, undeva prin decembrie 2007, iar astazi, 4 martie 2008 ne mandrim sa anuntam lansrea oficiala a companiei, in calitate de parteneri.

Avem tot ce ne trebuie pentru a reusi. In primul rand, o echipa de specialisti de exceptie, o intelegere profunda a comunicarii online si cel mai important, o mare pasiune pentru ceea ce facem.

De multe ori mi s-a spus: „Fii atent ce iti doresti, ca s-ar putea sa ti se intample”. Asta este HyperActive: o agentie de publicitate interactiva, nascuta din pasiunea pentru comunicarea online si care este capabila sa plece de la o foaie de hartie alba si sa livreze unui client un concept si o campanie interactiva eficienta.

Eu sunt inca in Canada. Trebuie sa finalizez cateva proiecte in curs si sa ma asigur ca aceasta mutare nu imi va afecta familia. Voi reveni in Bucuresti pe 1 iunie. Este cadoul meu pentru copii nostri, care vor putea sa se bucure pe deplin de dragostea bunicilor, chiar de ziua copiilor.

Pentru cei interesati, am adaugat un link catre comunicatul de presa de lansare a HyperActive.

Incepe cautarea. Optinile sunt destul de largi. Fie se angajeaza la client un om specializat pe publicitatea online, fie se da mandatul agentiei de publicitate traditionale, care lucreaza deja cu clientul, fie se angajeaza o agentie de publicitate interactiva.

Fiecare din aceste metode are plusurile si minusurile sale.

Specialistul de marketing internet

In mod evident, varianta de a angaja un om „la intern” care sa se ocupe exclusiv de marketingul online pare sa aiba numai aspecte pozitive. Firmele cred (si cel mai des au dreptate) ca un angajat va cunoaste si va intelege mai bine nevoile companiei, integrarea dintre comunicarea online si cea traditionala va fi mai usoara, iar specialistul de marketing interactiv ocupandu-se exclusiv de un singur „client”, si anume angajatorul sau, se va putea concentra mult mai bine pe optimizarea si eficientizarea campaniei.

Partea dificila apare insa la discutia despre salariu. Specialistii de marketing internet experimentati nu abunda mai pe nicaieri, iar cu cat gasim un om mai bun, in mod natural, costul de angajare va fi mai mare. Pentru acest gen de pozitii, in SUA si Canada, salariile variaza intre 80 si 100,000 dolari pe an pentru un om cu pana in 5 ani experienta si pot ajunge chiar si la 175,000 dolari pe an pentru „adevarate vedete” ale marketingului online. In Marea Britanie, un specialist de marketing internet poate avea salarii ce variaza intre 40 si 60,000 lire sterline pe an.

Nici in Romania situatia nu este cu mult diferita. Un om de online cu adevarat bun costa mult.

Departamentul de internet al agentiilor traditionale

A doua alternativa este cea a agentiilor de publicitate traditionale. In aceasta situatie se pastreaza multe din avantajele specialistului de marketing internet, dar exista riscul de a pierde concetrarea asupra unei campanii in particular. Si acest lucru este, din pacate, in detrimentul eficientei campaniei.

Privit din alta perspectiva, agentia cunoaste deja clientul, si la fel de important clientul cunoaste agentia. Exista o relatie si o istorie de business care inclina balanta in favoarea unei asemenea decizii. 

Dezavantajele cel mai des intalnite sunt insa tot legate de costuri. O agentie de publcitate traditionala are costuri mari de operare. Tarifele orare nu vor fi diferite doar pentru ca este vorba de un proiect internet, iar in cele mai multe cazuri, o agentie de publicitate traditionala nu va avea la intern toate resursele de care ar putea avea nevoie in comunicarea online, fiind adesea nevoita sa sub-contracteze anumite aspecte ale campaniei. Evident, acest lucru se va simti si in factura finala catre client.

Agentia de publicitate online

O a treia varianta, care implica ceva mai mult efort din partea clientului, dar care in timp va da cele mai bune rezultate, este, dupa parerea mea, angajarea unei agentii de publicitate interactiva.

Principalul avantaj al unei agentii interactive, fata de una traditionala este acela ca agentia interactiva este specializata doar pe online. Cel mai des exista o echipa de specialisti pe diverse domenii care lucreaza pe un cont. Agentiile interactive au resurse interne de programare, iar gradul general de specializare pe online al oamenilor este mult mai mare decat la o agentie traditionala.

Serviciile pe care le ofera o agentie interactiva sunt „la cheie”. Ca si in cazul unei campanii traditionale, cand agentia de publicitate traditionala pleaca de la un brief al clientului si se ocupa de strategie, creatie, productie, media si post-evaluare, si intr-o agentie de publicitate online se procedeaza aproape la fel. Se porneste de la o strategie de comunicare si un concept creativ existent, se intoduc elemente particulare doar comunicarii online (elementele interactive), se rafineaza si dezvolta conceptul creativ existent pentru a raspunde mediului online dupa care urmeaza aceleasi etape ca si in cazul unei campanii traditionale: creatie, productie, media si post-evaluare.

Evident, ca in online putem avea diverse tactici de comunicare care trebuie abordate de o maniera total diferita. Un bun asemenea exemplu este publicitate pe motoarele de cautare sau optimizarea organica pentru motoarele de cautare. Insa nici macar acest lucru nu difera fata de o agentie traditonala. Marketingul direct, media sau PR-ul sunt intotdeauna departamente separate intr-o agentie de publicitate traditionala, si au strategii diferite.

„Veriga slaba” in cazul agentiilor de publicitate interativa este faptul ca nu sunt la fel de bine conectate cu clientul si/sau cu agentia de publicitate traditionala a clientului, lucru care va necesita un minim efort suplimentar de comunicare din partea advertiserului. Cheia succesului este – ca in toate cele – colaborarea pe termen lung. La inceput gradul de intelegere pe care il va avea agentia de publicitate online asupra clientului va fi mai redus, dar in mod cert se va inbunatatii de la o campanie la alta.

Acestea fiind optiunile, advertiserii trebuie sa evalueze care dintre cele ele raspunde cel mai bine nevoilor firmei.

Din proprie experienta, cea mai buna alternativa este o combinatie dintre un om „la intern” (care poate fi mai junior) si o agentie de publicitate interactiva. Exista o minima resursa dedicata la client, si exista know-how-ul agentiei interactive. Daca bugetul nu va permite sa lucrati si cu un specialist intern si cu o agentie interactiva, cea mai buna varianta ramana tot agentia interactiva.