<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>webservator.ro &#187; test de usability</title>
	<atom:link href="http://www.webservator.ro/tag/test-de-usability/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.webservator.ro</link>
	<description>Observator Global de Internet</description>
	<lastBuildDate>Thu, 27 May 2010 13:09:29 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1</generator>
		<item>
		<title>Teste de usability fara buget</title>
		<link>http://www.webservator.ro/teste-de-usability-fara-buget/</link>
		<comments>http://www.webservator.ro/teste-de-usability-fara-buget/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Jan 2008 05:11:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alex</dc:creator>
				<category><![CDATA[Design web]]></category>
		<category><![CDATA[Research]]></category>
		<category><![CDATA[Strategie web]]></category>
		<category><![CDATA[design]]></category>
		<category><![CDATA[financial times]]></category>
		<category><![CDATA[jakob nielsen]]></category>
		<category><![CDATA[test de usability]]></category>
		<category><![CDATA[usability]]></category>
		<category><![CDATA[utilizabilitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.webservator.ro/teste-de-usability-fara-buget/</guid>
		<description><![CDATA[In primul rand sa vorbim despre termenul de „usability”. Traducerea acestui cuvant in limba Romana si pastrarea exacta a sensului nu este chiar cel mai simplu lucru. Cea mai corecta traducere cred eu ca este „utililizabilitate”, dar din pacate acest cuvant nu este in DEX. Pe scurt, „usability” se refera la capacitatea unui produs de a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In primul rand sa vorbim despre termenul de <strong>„usability”</strong>. Traducerea acestui cuvant in limba Romana si pastrarea exacta a sensului nu este chiar cel mai simplu lucru. Cea mai corecta traducere cred eu ca este <strong>„utililizabilitate”</strong>, dar din pacate acest cuvant nu este in DEX.</p>
<p>Pe scurt, „usability” se refera la capacitatea unui produs de a indeplini obiectivele utilizatorului care il foloseste. De exemplu, o telecomanda este sau utilizabila, daca scopul pentru care a fost ea construita este usor identificat de catre utilizatorul ei, iar folosirea propriu-zisa este facila, intuitiva si il satisface pe utilizator.</p>
<p>In informatica si design web, termenul se foloseste pentru a descrie calitatea unui site web sau a unui program de calculator de a fi usor de folosit, intuitiv. Cel mai frecvent, utilizabilitatea este definita de trei factori. Acestia sunt:</p>
<ul>
<li><strong>Eficacitatea</strong> – cat de bine poate fi indeplinita o sarcina sau o actiune pe un site;</li>
<li><strong>Eficienta</strong> – cat de usor si cat de repede poate fi dusa la indeplinire sarcina data;</li>
<li><strong>Satisfactia utilizatorului</strong> – Perceptia asupra facilitatii cu care s-a realizat sarcina respectiva.</li>
</ul>
<p>Testele de usability au ca scop evaluarea acestor trei elemente in vederea inbunatatirii site-ului sau programului testat si a il face mai accesibil si ma usor de folosit.</p>
<p>In trecut, testele de usability erau adesea folosite doar de companiile mari, care isi permiteau sa aloce bugete importante acestei activitati. Pentru efectuarea testelor era nevoie de un laborator de testare prevazut cu o camera de observare dotata cu un geam uni-directional, multiple camere video care sa inregistreze atat actiunile utilizatorului cat si modul in care acesta foloseste obiectul testat. Era necesara recrutarea mai multor persoane pentru a testa produsul, iar costurile, cel mai frecvent se cifrau la mai multe zeci de mii de dolari.</p>
<p><a target="_blank" href="http://www.useit.com/jakob/">Jakob Nielsen</a>, „probabil cel mai cunoscut speciaist in design si usability pe internet” conform Financial Times, a scris in 1989 o lucrare intitulata „Usability Engineering at a discount” in care a aratat ca aceste teste sunt posibile in fapt si cu resurse mult mai reduse. El sustine ca marea majoritate a erorilor de design si functionalitate se pot identifica realizand o serie de teste de mica anvergura.</p>
<p>Cateva elemente sunt general valabile cand vorbim despre testarea utilizabilitatii site-urilor web.</p>
<p><strong>Cele 7 axiome ale testelor de usability sunt:</strong></p>
<ol>
<li>Daca iti doresti un site web perfect functional, testele de usability sunt obligatorii.<br />
<em>Dupa ce ai lucrat asiduu sa construiesti unui site, chiar daca proiectul a fost de scurta durata, nu mai esti capabil de o opinie obiectiva despre facilitatea utilizarii acestuia.</em></li>
<li>Daca testezi un site folosind o singura persoana, este mult mai bine decat daca nu-l testezi deloc.<br />
<em>Chiar si cel mai prost organizat si implementat test de usability iti va dezvalui elemente pe care le poti inbunatatii la site-ul tau.</em></li>
<li>Testand un site folosind o singura persoana, in fazele de inceput ale proiectului este mai indicat decat sa testezi cu 5 persoane in faza finala a acestuia.<br />
<em>Teste frecvente, pe parcursul dezvoltarii proiectului iti vor permite sa implementezi rapid comentariile obtinute, si sa reduci cheltuielile ulterioare de optimizare.</em></li>
<li>Importanta data recrutarii persoanelor care sa testeze este mult supraevaluata.<br />
<em>Da, este indicat sa faci testele cu persoane cu profile similare cu cele ale utilizatorilor finali ai site-ului tau, dar testarea frecventa si facuta in fazele initiale ale proiectului iti vor aduce mult mai multe avantaje.</em></li>
<li>Scopul testarii nu este de a demonstra ca o teorie este adevarata sau falsa sau un design este bun sau nu, ci este acela de a iti da informatii.<br />
<em>Informatiile obtinute in urma acestui proces, corelate cu experienta ta profesionala si strategia pe care o ai te vor ajuta sa alegi cea mai buna varianta.</em></li>
<li>Testare este un proces repetitiv.<br />
<em>Nu este o activitate punctuala, pe care o faci o singura data inainte de lansare. Realizezi un site, testezi, implementezi optimizarile si testezi din nou.</em></li>
<li>Nimic nu este mai presus decat reactiile unei audiente reale.<br />
<em>Spre finalul proiectului, cand rezultatele testarilor nu iti mai dezvaluie elemente majore pe care sa le poti inbunatatii, poate fi util sa lansezi noul site in paralel cu cel existent si sa iti inviti vizitatorii sa comenteze noile functionalitati sau noul design.</em></li>
</ol>
<p>Jakob Nielsen, vorbind despre internet si design-ul site-urilor web spunea: <em>„Oamenii navigheaza pe internet pentru a gasi un lucru pe care il cauta, si nu pentru a admira design-ul unui site.”</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.webservator.ro/teste-de-usability-fara-buget/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

